Prietenie…Dăruire…Teatru și Cânt: „Amintiri din copac”.

15 Aprilie 2016

 

Pe 13 Aprilie 2016 a avut loc la Colegiul „Sfântul Nicolae” din Iași evenimentul „Amintiri…din copac”, eveniment pe care l-am împărtășit cu mulți invitați dragi nouă. Printre ei  se numără: Folk Feelings, Teodor și Iustina Cenușă și Grupa de Teatru de la Palatul Copiilor. Seara s-a desfășurat cu multe piese de teatru ale trupei H2O și a Grupei de Teatru de la Palatul Copiilor, urmate de frumoasele interpretări ale minunatei familii Teodor și Iustina Cenușă, și nu în cele din urmă ale trupei Folk Feelings. Chiar dacă nu este pentru prima dată când mi-am intrat în rol, văzându-i pe acei oameni nerăbdători să ne privească, m-au cuprins emoțiile. Toate rolurile interpretate de fiecare membru al echipei H2O sunt cuprinsede emoție, bucurie şi dăruire. A fost o seară în care ne-am amintit de copilărie, de familie, de vremea poveștilor împletite în amintirile lui Ion Creangă. Eu și echipa mea vrem să-i mulțumim publicului care ne-a fost alături pe parcursul evenimentului și domnului Director al Colegiului „Sfântul Nicolae”, Valentin Țoc pentru sprijin și încredere.

Ce seară minunată… și ce oameni frumoși și talentați se „ascund” unde nu bănuiești!

Am avut ocazia și chiar onoarea de a participa aseară la lansarea oficială a trupei de teatru H2O (sau „Apă Vie” cum le este drag să-și spună), formată din tinere talente, voci care au ceva de spus și au ales să-și transmită mesajul, cu emoție și umor, prin artă. Evenimentul denumit „Amintiri din…copac” a avut loc la Colegiul Sfântul Nicolae și a avut ca invitați trupa Folk Feelings, artista Iustina Irimia-Cenușă și două fetițe din Grupa de Teatru a Palatului Copiilor, coordonată de actrița Ana Hegyi.

A fost o seară în care ne-am amintit de copilărie, de familie, de atmosfera de „acasă”. Tinerii actori, cu un foarte fin simț al observației, au adunat poveștile lui Ion Creangă și le-au reinterpretat în manieră modernă, căci, material didactic există din belșug.

Vă amintiți de Smărăndița?A mai crescut, Roxana ne-a readus-o în fața ochilor, dar e la fel de ștrengară. Diana a fost un tată răbdător, iar  Cătălin l-a interpretat pe domnul profesor de istorie, dar și pe domnul administrator de bloc. Roxana a fost gospodina perfectă și mama care face totul pentru copilul ei, și soacră mai apoi.  Andrei a avut cel mai greu rol, acela de soție. Și Cristina a avut dublu rol: Țuțu, băiețelul energic, și madam Belizarea, vecina băgăreață. Alexandra și Ștefan au fost pentru o seară Floarea și Gheorghe, cel mai amuzant cuplu, pe ritm și pe rime.  Cu o moldoveancă autentică drept soție, o soacră-poamă acră, un copil neastâmpărat și o vecină mereu nemulțumită, cred și eu că Eugen nu-și putea găsi liniștea. Eh, și personajul principal al serii, copacul, a fost interpretat de Cristian.

 

O părticică din mine este  dedicată teatrului, sau mai bine zis teatru face parte din viața mea. Radiez de bucurie și entuziasm când știu că peste câteva ore trebuie să mă întâlnesc cu prietenii mei la repetiții, chiar dacă îi văzusem cu o seară în urmă. Din prima zi de când am început activitatea împreună am știut că ne vom sprijini și bucura de orice moment.

De la începutul activității noastre până în prezent participând la evenimente, am descoperit că fiecare personaj pe care îl interpretăm nu ne face doar să avem o dispoziție mai bună, ci să fim mai împliniţi prin zâmbetele oferite de publicul nostru. Noi vrem să ne împărtășim bucuria cu voi, iar voi apreciindu-ne cu chipurile radiind de fericire. Fiecare moment de pe scenă este o provocare care ne determină să dăm tot ce este mai bun din noi.