Ce înseamnă comerțul echitabil?

10 Mai 2015, în , Proiecte, Video

Fair Trade sau comerţ echitabil. Un termen binecunoscut în Vest, dar deocamdată doar o nişă în România. Produsele provenite din acest tip de comerţ se întâlnesc în ţara noastră în special în sectorul cosmetic, în unele magazine specializate, dar şi în saloane de întreţinere corporală, iar în ultima vreme încep să fie promovate şi de unele reţele de retail.

Cu o vechime de peste 50 de ani, scopul declarat al apariţiei comerţului echitabil a fost acela de a reduce sărăcia în ţările din Africa, Asia şi America Latină prin stabilirea unor relaţii directe şi de lungă durată cu producători dezavantajaţi şi facilitarea accesului acestora la o piaţă dezvoltată. Astfel, aceştia primesc pentru materia primă preţuri corecte, în funcţie de cele de pe piaţa mondială.

De-a lungul timpului, practicarea unui astfel de comerţ a dus la dezvoltarea unei adevărate industrii în ţările din Vest. De aceea, la ora actuală, un sfert din toate bananele aflate în supermarketurile din Marea Britanie, Germania sau Franţa respectă regimul comerţului echitabil. Prin preţurile negociate, producătorii îşi acoperă nu numai costurile de producţie, ci obţin şi un profit, care le permite un trai decent şi o existenţă demnă prin propriile lor puteri. Aceştia furnizează fie materia primă, ca de exemplu cacao, orez, zahăr, condimente, ingrediente pentru cosmetice, dar şi vinuri, banane, kiwi, toate bio. Ca să fie Fair Trade, un produs poate să aibă la bază şi numai un singur ingredient provenit din comerţul echitabil, însă ceea ce rezultă nu este neapărat sută la sută bio sau organic. Există şi produse de artizanat care respectă principiile menţionate, ca de exemplu bijuterii, accesorii, decoraţiuni, o gamă mult mai slab dezvoltată în momentul de faţă în România, spre deosebire de cea din Germania, Olanda sau Anglia, unde Fair Trade este o mişcare puternic mediatizată şi cunoscută.

Comerțul Fair Trade la nivel mondial

În 2009, între 60%-70% din vânzările mondiale de produse Fair Trade au ajuns în Uniunea Europeană. Parlamentul European menţionează că în 2011, în Europa s-au vândut produse din comerţul responsabil în valoare de peste trei miliarde de euro, pe primul loc fiind bananele.
Marea Britanie, cea mai mare piaţă pentru produse Fair Trade la nivel mondial, a înregistrat o creştere a vânzărilor cu 12% comparativ cu 2010, în timp ce Olanda, cea mai veche piaţă pentru produsele certificate Fair Trade a avut o creştere a vânzărilor cu peste 24%. În Austria, în 2012, bananele au înregistrat vânzări de peste 25 de milioane de euro, în creştere cu 4% faţă de anul trecut. Atât Organizaţia Mondială a Comerţului, cât şi politica UE susţin integrarea ţărilor în curs de dezvoltare în cadrul economiei mondiale. Totodată, Uniunea Europeană sprijină organizaţiile neguvernamentale care desfăşoară activităţi de comerţ echitabil, astfel încât, între 2007 şi 2008, a finanţat acţiuni de sensibilizare la comerţul echitabil, în valoare totală de 19,466 milioane de euro, potrivit europa.eu. Se spune că mişcarea militează pentru un tratament echitabil destinat agricultorilor, care, printr-un acord, pot negocia cu cel interesat să cumpere preţul cu care îşi vând marfa. Sunt eliminaţi totodată şi intermediarii, de la fermieri la procesatori.

Robert Skidelsky, de la Project Syndicate, spune că preţurile produselor alimentare au urcat cu 150% începând din 2001, ceea ce a crescut veniturile producătorilor agricoli, în ciuda eforturilor de stabilizare a preţului prin intermediul mişcării Fair Trade.
Deşi iniţiativa este incontestabil lăudabilă, numai 1% din preţul pe care consumatorii îl plătesc pentru un baton de ciocolată produs cu ingrediente Fair Trade ajunge la producătorii de cacao, potrivit portalului Project Syndicate. Mişcarea nu ar trebui deloc desconsiderată, pentru că urmează un scop nobil, acela de a promova şi un consum responsabil.

După gigantul Cadbury, anul trecut şi Nestle a lansat batonul Kit Kat sub logo Fair Trade. La fel, Unilever promite că toate ingredientele din îngheţata Ben&Jerry’s vor fi certificate Fair Trade, pentru comerţul echitabil, până în 2013, şi mai spune că deja investeşte în certificarea ceaiului Lipton prezent şi pe piaţa românească; în acest moment, peste 80% din gama de ceaiuri negre este deja atestată Rainforest Alliance.

Prin ce se disting produsele Fair Trade

Produsele care provin din comerţul echitabil pot fi recunoscute după logo-ul specific. Organizaţia Internaţională pentru Etichetare Fair Tade (FLO) a dezvoltat un sistem de certificare a standardelor de producţie, de comerţ şi etichetare pentru produsele de larg consum.

Logo-ul a fost diferit de la ţară la ţară, însă mai apoi o marcă internaţională unică a înlocuit etichetele naţionale de certificare a comerţului echitabil din statele membre. Introducerea mărcii a permis consolidarea încrederii consumatorilor şi a notorietăţii produselor provenite din comerţul echitabil. Acţiunea a fost întreprinsă pentru sprijinirea dezvoltării sectoarelor agricol, rural şi comercial, datorită cadrelor speciale de asistenţă pentru furnizorii tradiţionali.
În România, logo-ul este destul de puţin cunoscut de consumatori, însă există încercări îndrăzneţe din partea unor firme de renume de promovare la vânzare a cosmeticelor provenite din comerţul echitabil.

Iniţiativele au fost umbrite de situaţia economică actuală, iar în ultimul timp se aude din ce în ce mai rar de consumatori interesaţi să cumpere produse Fair Trade.

Situaţia în România

„Dacă nu mai târziu de acum doi ani exista o varietate largă de produse certificate Fair Trade, acum sunt din ce în ce mai rare, chiar şi pe rafturile magazinelor cu produse certificate bio. În general, produsele de acest fel aveau dublă certificare – atât bio, cât şi Fair Trade. Iar în ceea ce priveşte magazinele, acestea au fost nevoite să se retragă, din lipsă nu neapărat a interesului, ci mai degrabă din motive pur economice”, explică Anamaria Pop, preşedintele organizaţiei Pro Fair Trade, acum inactivă, din lipsă de susţinători. Precizează că dezbateri legate de concept au avut loc în România în ultimii ani şi aminteşte de organizaţia CRIES din Timişoara, care de-a lungul timpului s-a implicat în promovarea comerţului echitabil şi a consumului responsabil. „Din păcate însă, la momentul actual, interesul consumatorului pentru produsele Fair Trade este aproape inexistent şi acest lucru se datorează în mare parte şi lipsei de informare”, mai menţionează aceasta. Din experienţă spune că produsele din comerţul echitabil sunt percepute mai degrabă ca obiecte exotice, în special cele de artizanat şi cele nealimentare, iar faptul că au o poveste, că respectă principiile unui sistem comercial just nu influenţează foarte mult decizia de cumpărare.

„Contează mai mult faptul că sunt realizate din materiale naturale, că sunt lucrate manual sau că sunt pur şi simplu estetice”, precizează Anamaria Pop.

Consideră că piaţa de consum din România nu este pregătită pentru astfel de produse, atâta timp cât alegerile se fac strict pe considerentul preţului. Mai ridică o problemă: lipsa de informare a consumatorului şi faptul că în ţara noastră consumatorul alege brandurile, în defavoarea unui articol fără etichetă. Totuşi, businessul are şanse să se dezvolte, cu atât mai mult cu cât consumatorii cer produse naturale sau bio, iar produsele Fair Trade au avantajul de a se înscrie, unele dintre ele, în această categorie.

„Community Trade este un trend în lume, iar România face paşi mici şi timizi în acest sens”, subliniază şi Alina Năstase, Marketing & PR manager The Body Shop.

Ca parte a politicii internaţionale, şi Metro România a inclus în sortimentele brandului Rioba, destinat în special canalului HoReCa, o linie de ceaiuri Fair Trade, cu ingrediente certificate în diferite procente. Este vorba despre ceaiurile de roiboos, fructe roşii, ceaiul verde sau amestecul englezesc.

Dezvoltat timid

The Body Shop, L’Occitane, Elemental sau Kamira Beauty, societatea care deţine salonul de modelare corporală Dreamline, unde se folosesc cosmetice profesionale Bernard Cassiere, sunt doar câteva dintre companiile care comercializează produse cu logo-ul Fair Trade.
Andreea Radu, proprietara Dreamline Beauty Center, explică motivele pentru care a ales să colaboreze cu Bernard Cassière, cosmetice franțuzeşti prezente în aproximativ 40 de ţări din întreaga lume şi un brand care a început să folosească ingrediente provenite din comerţul echitabil acum doi ani. „Produsele acestei mărci au ingrediente naturale, precum fructe roşii, bambus, mentă, lămâie, miere, care reprezentau la vremea respectivă o noutate pentru piaţa din România”, spune proprietara Dreamline Beauty Center.

Compania franţuzească a înregistrat anii trecuţi o cifră de afaceri de peste 2 milioane de euro, din care 1,4 milioane de euro la export. Precizează că ingredientele active provin din Africa, America de Sud, Asia, şi că printre acestea se numără uleiul de argan, recunoscut pentru proprietăţile de îngrijire şi hrănire a pielii, uleiul de Nigella, cu rol de protecţie şi refacere a supleţii pielii, uleiul de Boswellia sau de tămâie, cu rol antiinflamator, uleiul Inca Inchi cu rol de protecţie şi hidratare.

Deşi clienţii spun despre concept că este interesant, dar nu sunt familiarizaţi cu termenul şi cu ce presupune, proprietara Dreamline va lansa din această toamnă un nou tratament hidratant cu bambus şi Aloe Vera, cu o parte importantă a ingredientelor provenind din agricultura organică şi prin sistemul menţionat. Cu sediul central în Marea Britanie, ţara cu cei mai mari consumatori de produse certificate Fair Trade, The Body Shop s-a extins şi în România, începând din 1999. Totodată, a adus şi pe piaţa românească cosmetice şi accesorii provenite din comerţul echitabil.
„Am fost pionierii Fair Trade în domeniul frumuseţii. Astăzi, programul aduce reale beneficii pentru peste 300.000 de oameni, fermieri, artizani şi comunităţile acestora”, spune Alina Năstase, Marketing & PR manager The Body Shop. Spune că fiecare produs are la bază câte un ingredient certificat şi că nu există nicio diferenţă de preţ între un articol obişnuit şi unul provenit din comerţul echitabil.

Elemental, cu marca sa MAYAM, a adus pentru prima oară în 2007 produse ecologice de curăţenie şi igienă ale căror ingrediente proveneau din comerţul echitabil.

„Nu a existat o cerere fermă din partea pieţei – de altfel sensibilă la preţuri – pentru acest gen de produse, iar conceptul era cunoscut mai mult în domeniul agroalimentar şi al produselor de artizanat. Am decis să aducem astfel de produse în principal pentru a face parte din acest lanţ, pentru a contribui la notorietatea conceptului în România şi doar la urmă din considerente de câştig material”, explică Alice Gallovics, fondatorul societăţii Elemental din Oradea, furnizor de ingrediente pentru produse cosmetice destinate uzului casnic. Adaugă apoi că extractele vegetale, unturile exotice sau extractele marine se înscriu pe lista produselor în curs de aprovizionare ce provin din comerţul echitabil.

Istoria Fair Trade

În anii ’60, la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare se vorbeşte despre alternative la corporaţiile transnaţionale, care exclud sau exploatează anumite ţări sau producători. Tot în cadrul acestei conferinţe este preluat sloganul „Trade not Aid”, folosit de mişcările radicale care sprijineau o nouă formă de comerţ. Iniţial, diverse organizaţii non-profit importau produse artizanale lucrate manual, din ţările defavorizate, îmbunătăţind astfel traiul producătorilor din zonele afectate de sărăcie şi având impact asupra consumatorilor din ţările dezvoltate. În scurt timp, aceste organizaţii dezvoltă programe care susţin comerţul echitabil. Începând cu anii ’80, produsele alimentare (cafea, cacao, ceai, orez, vin, fructe) sunt introduse în cadrul reţelei Fair Trade, ca urmare a faptului că majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare sunt ţări agrare. În zilele noastre, producători din peste 65 de ţări produc în regim Fair Trade. Mergând mai în urmă, termenul de „comerţ echitabil” a apărut la Londra în 1881, când s-a considerat necesar ca, prin mecanisme economico-financiare, să fie eliminat sau macăr limitat importul acelor produse care se produc în Marea Britanie şi pe care le concurează neloial politica unor comercianţi străini.

Ideea s-a extins şi în Statele Unite, unde economistul Joseph Stiglitz milita, de asemenea, pentru o politică oficială anti-dumping, prin promovarea de legi restrictive în domeniu. În ultimii ani, autorităţile europene şi americane au descoperit că se impun şi alte condiţii de comerţ echitabil, mai ales în domeniul alimentar. Abia în 1997 comerţul echitabil a devenit lege în Marea Britanie, pentru cafea. Până la sfârşitul anului 2007, peste 600 de producători, reprezentând 1,4 milioane de fermieri din 58 de ţări, au lansat pe piaţă mii de produse respectând comerţul echitabil. Astăzi, un sfert din toate bananele aflate în supermarketurile din Marea Britanie, Germania, Franţa respectă acest regim.

Principiile comerţului echitabil:

  • îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru oamenii din ţările în curs de dezvoltare;
  • încurajarea metodelor de cultivare sustenabile;
  • independenţa producătorilor;
  • evitarea încălcării drepturilor copilului;
  • plata unui preţ corect pentru produsele comercializate;
  • munca desfăşurată în condiţii sigure şi decente;
  • încurajarea spiritului antreprenorial;
  • protejarea mediului înconjurător;
  • plata unor asigurări de sănătate.

Exemple de cooperative fair trade

Kenya
Cooperativa KOOFA, aflată la poalele Muntelui Kenya, formată din peste 400 de fermieri, jumătate dintre ei fiind femei.

Ghana
Asociaţia Tungteiya Women’s Shea Butter, unde sunt angajate 476 de femei, a înfiinţat şi un fond pentru a plăti proiecte comunitare, printre care 10 grădiniţe şi trei centre medicale.

Guatemala
Fermierii Guastatoya, din regiunea El Progreso, culeg, spală şi taie longitudinal manual frunzele de aloe în decursul a 12 ore de la recoltare pentru a le păstra prospeţimea.

Samoa
Women in Business Development Inc (WIBDI), unde lucrează 200 de fermieri.

Namibia
Cooperativa de femei Eudafano, ce ajută 5000 de femei să câştige un venit cinstit, dezvoltâdu-şi spiritul antreprenorial.

Ecuador
Cooperativa CADO din provincia Cotopaxi din Ecuador.

India
Teddy Exports - a început cu doar 5 angajaţi într-o baracă, iar acum are peste 400. Trustul oferă sisteme de sănătate şi proiecte de educaţie lucrătorilor săi şi comunităţii.

 

Sursa: TheIncomeMagazine.ro

Poți adăuga un comentariu folosind și acest formular